Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat, marţi, că PSD a dorit să fie retrimisă la Comisie cererea de începere a urmăririi penale a lui Laszlo Borbely pentru studierea dosarului şi că deputaţii acestui partid sunt “majoritari” şi decid, arătând că PDL a spus mereu că nu se opune justiţiei.
“S-a retrimis la comisie (solicitarea în cazul lui Laszlo Borbely –n.r.), cu motivaţia că cei de la PSD vor să studieze dosarul. Foarte bine să-l studieze. Nu ştiu ce opinie o să aibă. Noi am spus de la început că nu ne opunem sub nicio formă justiţiei, dar fiindcă sunt majoritari (cei de la PSD –n.r.), sigur că decid să vadă ce se întâmplă în comisie”, a afirmat Toader.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat, la rândul său, că retrimiterea la Comisie a cererii în cazul lui Laszlo Borbely a fost propunerea celor de la putere şi aceştia trebuie întrebaţi pe această temă.
“A fost propunerea celor de la putere înţeleg, drept pentu care vă rog să-i întrebaţi pe dumnealor”, le-a spus Anastase jurnaliştilor.
Plenul Camerei Deputaţilor a decis, la propunerea Lui Mate Andras (UDMR), retrimiterea la Comisia juridică a raportului privind cazului fostului Laszlo Borbely referitor la începerea urmăririi penale.
Preşedintele Traian Băsescu a apreciat, marţi, la întâlnirea cu preşedintele Consiliului Statelor al Confederaţiei Elveţiene, Hans Altherr, că industriile turismului şi agroalimentară au potenţial pentru investiţiile elveţiene, care pot genera plusvaloare pentru ambele ţări.
Şeful statului a evocat, în întrevederea de marţi de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Consiliului Statelor al Confederaţiei Elveţiene, câteva domenii cu potenţial major pentru investitorii elveţieni. El a amintit printre acestea “industria turismului şi cea alimentară, capabile să genereze plusvaloare atât pentru partea română, cât şi pentru cea elveţiană”, precizează un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Băsescu a reiterat “dorinţa părţii române de a avea o cooperare cât mai eficientă pentru promovarea comerţului bilateral, în special a exporturilor româneşti asupra cărora intrarea în recesiune a unui număr de state membre ale Uniunii Europene riscă să aibă un impact negativ”.
Oficialul elveţian a subliniat la rândul său cooperarea foarte bună dezvoltată între ţara sa şi România, arătând că un aspect insuficient exploatat în raporturile economice bilaterale este legat de prezenţa IMM-urilor elveţiene în România. Hans Altherr a exprimat, în context, sprijinul său pentru stimularea interesului companiilor mici şi mijloci de a investi în economia românească, evidenţiază sursa citată.
Cei doi oficiali au salutat nivelul de excelenţă atins de relaţiile bilaterale, potenţate odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Preşedintele Băsescu a mai amintit contribuţia din perioada de preaderare pe care Elveţia a avut-o la finanţarea unor proiecte ale autorităţilor române.
El şi-a exprimat speranţa ca, prin intermediul actualului Program de cooperare elveţiano-român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale din Uniunea Europeană, excelenta conlucrare româno-elveţiană să se consolideze.
Municipiul Timişoara, care în urmă cu patru ani se lăuda cu un buget record pentru vremea respectivă, peste 660 de milioane de lei, este condus de ţărănistul Gheorghe Ciuhandu, sub administraţia căruia, scrie presa locală, s-a desfăşurat “vânătoarea de imobile istorice” a clanurilor de romi.
Timişoara are o suprafaţă totală de 12.926,83 hectare şi un număr de 303.708 locuitori. Potrivit datelor provizorii publicate de Comisia judeţeană pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, în Timişoara trăiesc 263.610 de români, 15.580 de maghiari, 2.123 de romi, 4.172 germani, 565 de ucraineni, 112 turci, 20 de tătari şi 69 de ruşi. Un număr de 7.222 de persoane au spus că sunt de alte etnii, iar 10.234 nu şi-au declarat etnia.
Primarul Timişoarei este Gheorghe Coriolan Ciuhandu (PNŢCD), care se află la al patrulea mandat. Primul său mandat a început în anul 1996.
Gheorghe Ciuhandu a anunţat oficial, în 27 aprilie, că nu va mai candida pentru un nou mandat şi că Adrian Orza va fi candidatul Uniunii pentru Timiş.
Atunci, Ciuhandu a spus că a fost, timp de 16 ani, primarul Timişoarei “24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână” şi că a pus bunăstarea oraşului deasupra oricărei înţelegeri sau alianţe politice. El a adăugat că “factori politici implicaţi, reprezentanţii acestora din Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi Prefectură, uneori chiar parteneri de alianţă”, s-au străduit să blocheze sau să întârzie proiectele Timişoarei, din dorinţa de a diminua performanţa administraţiei în interes electoral”.
El a spus că nu a acceptat propunerile de alianţe făcute de USL şi PDL+UNPR, întrucât are “un singur crez politic: PNŢCD”.
Ciuhandu a spus că îşi reproşează că nu a fost suficient de abil “să se plieze pe stilul de politica românească, sa meargă “la băute” şi să facă “tot felul de şmecherii”.
Gheorghe Ciuhandu s-a născut în 15 iunie 1947, în Timişoara, fiind fiu de profesori. El provine dintr-o familie cu tradiţie, bunicul patern, preotul ortodox Gheorghe Ciuhandu, fiind participant activ la Marea Unire, deputat în Parlament şi membru de onoare al Academiei Române.
Ciuhandu a studiat la Liceul timişorean “Nikolaus Lenau”, în limba germană, şi a absolvit Institutul Politehnic “Traian Vuia” din Timişoara, iar în 1986 a devenit doctor inginer în construcţii. S-a specializat în management la Universitatea Liberă din Bruxelles, în administraţie locală la Academia Creştin Democrată din Budapesta şi în probleme de urbanism la Universităţile din Graz şi München.
Gheorghe Ciuhandu a participat activ la revoluţia din decembrie 1989 şi a făcut parte din primul Consiliu Municipal ales liber (ianuarie-iunie 1990). Tot în 1990, s-a înscris în PNŢCD – Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, al cărui membru este şi în prezent. A fost, pe rând, preşedinte al PNŢCD Timişoara, al PNŢCD Timiş, preşedinte al CDR 2000 Timiş şi preşedinte la nivel naţional al PNŢCD. Din 2007, a fost ales preşedintele Comitetului Naţional de Conducere al PNŢCD.
El este membru fondator al Asociaţiei “Memorialul Revoluţiei”, membru fondator al Societăţii Filarmonice din Timişoara, membru de onoare al Societăţii Timişoara şi membru fondator al Royal Club Timişoara.
Este preşedintele Asociaţiei de Prietenie Timişoara – Karlsruhe. A fost distins cu titlul “Susţinător al Artelor pentru susţinerea şi promovarea Artei Româneşti Contemporane” de Uniunea Artiştilor Plastici din România. A fost, totodată, decorat de Regele Mihai I al României cu Ordinul Crucea Casei Regale a României.
În anul 1996, a fost ales pentru prima dată în funcţia de primar al municipiului Timişoara. În 2000 a fost reales, după ce i-au lipsit doar câteva voturi pentru a câştiga alegerile din primul tur de scrutin. Acest lucru s-a întâmplat însă în 2004, când timişorenii i-au acordat votul lor. În 2008 a fost reales pentru a patra oară în funcţia de primar al municipiului Timişoara, din nou din primul tur de scrutin.
Astfel, Gheorghe Ciuhandu a obţinut, la alegerile din 1996, 45 la sută din sufragii, în 2000 a obţinut 42,74 la sută, iar în 2004 a fost ales cu 60 la sută din voturile valabil exprimate. În 2008, Gheorghe Ciuhandu a obţinut 53,6 la sută din voturi.
Averea primarului Gheorghe Ciuhandu
Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, şi-a menţinut averea de-a lungul ultimului mandat, cu mici modificări în conturi.
Potrivit declaraţiei de avere a lui Ciuhandu pe anul 2008, acesta deţinea, din 1990, un teren intravilan de 820 de metri pătraţi în oraşul Buziaş, din 2007 avea zece hectare de teren extravilan arabil la Salonta (judeţul Bihor) şi 19,7 hectare de teren arabil şi păşune, tot în Salonta şi tot din 2007.
Ciuhandu avea un apartament de 75 de metri pătraţi în Timişoara, achiziţionat în anul 1978, dar şi o casă de vacanţă la Văliug, de 60 de metri pătraţi, din 1990.
În anul 2008, Gheorghe Ciuhandu deţinea un autoturism Daewoo Matiz, cumpărat în anul 2003.
În primul an din acest mandat, Gheorghe Ciuhandu avea în conturi la diferite bănci 165.432 lei, 1.183 de euro şi 3.700 de dolari. La capitolul venituri, a trecut 146.018 lei indemnizaţie de primar, 500 de dolari pentru susţinerea a cinci conferinţe şi 2.500 de lei încasaţi ca membru în comisii de licitaţie.
În anul 2012, primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, nu şi-a schimbat foarte mult declaraţia de avere. Are aceleaşi terenuri şi locuinţe, însă, între timp, şi-a vândut autoturismul, întrucât în noua declaraţie de avere apare că nu deţine o maşină.
La rubrica de conturi şi depozite bancare sunt trecuţi 25.757 lei, 12.035 dolari şi 1.781 euro. De asemenea, a încasat 98.282 lei din salariul de primar, 2.699 lei din chirii şi 2.369 lei subvenţie de la APIA.
Bugete record pentru Primăria Timişoara
În 2008, bugetul Primăriei Timişoara a fost unul record pentru acea vreme – 664.124.110 de lei. Cei mai mulţi bani au fost alocaţi capitolului cheltuieli de personal (210.534.730 lei), o sumă importantă – 20.450.060 de lei – fiind alocată pentru asistenţa socială. Pentru reparaţii la şcoli s-au alocat atunci 14.287.300 lei, iar pentru reparaţii la spitale – 84.060.000 lei.
În anul 2009, bugetul Primăriei Timişoara a fost chiar de 718.147.390 de lei, cu 7,52 la sută mai mare decât în 2008. La fel ca în anul precedent, cea mai mare sumă din buget a fost alocată pentru cheltuieli de personal, fiind vorba de 229.264.620 lei. De asemenea, o sumă importantă, 4,5 milioane de lei, a fost alocată pentru susţinerea echipei de fotbal Politehnica Timişoara.
Un an mai târziu, în 2010, bugetul total al Timişoarei a scăzut, fiind simţită criza economică şi financiară. Aşadar, bugetul Timişoarei în 2010 a fost de 699.109.250 lei, mai mic decât în 2009 cu 2,72 la sută. Din aceşti bani, 15 milioane de lei au fost alocaţi capitolului studii şi proiecte pentru investiţii precum lărgirea unui pasaj şi a unei străzi, dar şi extinderea la patru benzi a străzii Popa Şapcă, pe care se află Penitenciarul din Timişoara. Totuşi, această stradă nu numai că nu a fost lărgită la patru benzi de circulaţie, dar nici nu a fost reparată.
De asemenea, în 2010 s-au alocat 8,3 milioane de lei pentru consolidarea podului peste calea ferată de pe Calea Şagului, investiţie finalizată abia la sfârşitul anului 2011. O altă sumă importantă – 17,5 milioane de lei – a fost alocată pentru continuarea unor lucrări începute la mai multe străzi din municipiu.
În anul 2011, bugetul Primăriei Timişoara a fost de 813.945.980 de lei, crescând cu 14,10 la sută faţă de 2010. Din aceşti bani, 3,2 milioane de lei au fost alocaţi pentru echiparea ambulatoriului Clinicii de Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială, investiţie finalizată în acelaşi an, iar 8,8 milioane de lei pentru întreţinerea parcurilor şi a zonelor verzi. Suma de şapte milioane de lei a fost prevăzută a fi cheltuită pentru amenajări hidrotehnice, iar alţi 8,1 milioane de lei au fost alocaţi iluminatului public. 934.820 lei au fost cheltuiţi pentru reabilitarea Bastionului Theresia, iar pentru amenajarea malurilor Begăi s-au dat 7,1 milioane de lei. Cele două investiţii s-au finalizat în acelaşi an.
În 2012, Primăria Timişoarei are un buget de 985.336.650 de lei, acesta crescând cu 0,17% faţă de 2011. Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile depăşesc anul acesta suma de 330 de milioane de lei. Din aceşti bani, cei mai mulţi, 154.635.500 lei sunt alocaţi capitolului combustibili şi energie. Pentru învăţământ au fost alocaţi 1.109.000 lei, iar pentru capitolul Cultură, recreere şi religie – 5.269.790 lei. Suma de 83.019.660 lei a fost alocată pentru protecţia mediului, iar 52.616.840 lei pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică.
Scandalurile în care a fost amintit numele primarului Gheorghe Ciuhandu
Numele primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, nu a fost implicat, în ultimul mandat, în vreun scandal. Mai mult decât atât, el nu a avut vreodată probleme foarte mari cu justiţia. În acest din urmă mandat, Ciuhandu a fost chemat o dată la DNA, în calitate de martor, în urma unei sesizări a unei firme care a participat la o licitaţie pentru construirea unui parc din Timişoara. Cu toate acestea, numele lui Gheorghe Ciuhandu a apărut, în presa locală, asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul Timişoarei, în urma unor retrocedări.
Presa locală a relatat deseori despre Ionelaş Cârpaci şi Vişinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogăţit în timpul administraţiei Ciuhandu.
Conform presei locale, “romii de catifea” sau “mafia imobiliară ţigănească” au pornit, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, o adevărată “vânătoare de imobile istorice”. Presa a relatat că, având ajutorul unor funcţionari din Primărie, romii sau avocaţii lor au aflat cine sunt moştenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce au aflat numele moştenitorilor, romii îi convingeau pe aceştia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reuşeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalităţi, obligau proprietarii celorlaltor apartamente să le vândă la preţ redus locuinţele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timişoreană.
Potrivit sursei citate, cei care s-au văzut nevoiţi să vândă locuinţele clanurilor de romi povesteau că, în miez de noapte, se trezeau cu bătăi în uşă, cu inundaţii în casă sau chiar cu excremente umane pe uşa de la intrarea în locuinţă, iar în unele cazuri erau ameninţaţi sau îmbrânciţi. Presa relata că Primăria nu a luat nicio măsură împotriva acestor practici.
Ionelaş Cârpaci, alias Johhan Sandner, cum este cunoscut în Germania, acolo unde locuieşte, este singurul dintre liderii clanurilor de romi din Timişoara care a ajuns în faţa procurorilor pentru escrocherii funciare şi fals, fiind cercetat în stare de libertate.
Fostul prefect de Timiş Ovidiu Drăgănescu a dus, în perioada mandatului său, un război surd cu mafia ţigănească din Timişoara. El a cerut în repetate rânduri clarificări în privinţa activităţilor abuzive ori ilegale ale clanurilor de romi din Timişoara. În urma acestor demersuri, Drăgănescu a primit, pe adresa Prefecturii, scrisori de ameninţare, iar în 20 august 2008 a avut loc un incident în timpul căruia Drăgănescu a avut un conflict verbal cu o familie de romi.
Şi prefectul actual al judeţului Timiş, Mircea Băcală, a fost agresat verbal de o familie de romi, mai exact de membri ai clanului Cârpaci, din cauza unui garaj care aparţine Prefecturii Timiş şi care este situat lângă casa acestei familii. Şoferul prefectului a găsit lacătul garajului spart, iar alimentarea cu curent electric a garajului a fost întreruptă. Romii au încercat să blocheze accesul auto în garajul Prefecturii, însă spiritele au fost calmate de Poliţia Locală. Acum, garajul a rămas în proprietatea Prefecturii Timiş, dar a fost golit, în prezent nefiind folosit. Autoturismul de serviciu al prefectului este parcat într-un alt garaj, care aparţine Consiliului Judeţean Timiş.
Candidaţii la Primăria Timişoara
La Biroul Electoral Municipal Timişoara au fost depuse 15 candidaturi pentru funcţia de primar al Timişoarei.
Primul care s-a înscris a fost inginerul Nicolae Robu din partea USL, urmat de profesorul Szabo Francisc – UDMR şi de omul de afaceri Ion Răducanu, care a fost şi prefect al judeţului Timiş, din partea UNPR.
Pentru funcţia de primar şi-au mai depus candidatura un cadru militar în rezervă, fiind vorba despre Mihai Baia din partea PSDM, un economist, Grigore Marinel Trif – PRM, un inginer, Adrian Orza – Uniunea pentru Timiş (UPT, formată din PNŢCD şi FDGR), Claudiu Butuza – Alianţa Uniţi pentru Timişoara, dar şi un manager, Floare Dragomir – PP-LC, un avocat Ştefan Ghireldea – Partidul României Europene, un mediator, Ilie Bertea – PPDD, şi un marinar, Marinel Suciu – Partidul Pro Demo.
Totodată, managerul Spitalului Judeţean Timiş, medicul Gheorghe Nodiţi (PDL), şi directorul Filarmonicii “Banatul”, Ioan Coriolan Gârboni (independent), candidează pentru funcţia de primar al Timişoarei.
Pentru funcţia de primar al Timişoarei s-au înscris şi Nicolae Antonie din partea Partidului Naţional Democrat Creştin şi farmacista Rodica Vlad, din partea Partidului Ecologist Român. Ea a condus PNŢCD, aripa Pavelescu, până în momentul în care Aurelian Pavelescu a ales să susţină candidatul propus de Gheorghe Ciuhandu la Primăria Timişoara.
Atunci când Ciuhandu a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat, el a spus că îl va susţine pentru funcţia de primar pe Adrian Orza din partea Uniunii Pentru Timiş. Orza este actualul viceprimar al Timişoarei, are 43 de ani, este necăsătorit şi deţine funcţia respectivă din anul 2000. Orza a absolvit în 1994 Universitatea Tehnică Timişoara, Facultatea de Electrotehnică, iar în 1997 a absolvit Universitatea Tehnică Timişoara, Facultatea de Management în Industrie şi Transporturi.
Ce cred unii dintre timişoreni despre actuala administraţie locală şi ce aşteptări au de la cea care va fi aleasă în 10 iunie
Părerile sunt împărţite în privinţa actualei administraţii a Timişoarei. În timp ce unii spun că actuala administraţie a avut o prestaţie foarte slabă, alţii sunt mulţumiţi de ceea ce s-a realizat în Timişoara în ultimii ani.
“Cred că până acum administraţia Timişoarei a avut o prestaţie medie. Adică au reuşit să construiască o Casă a Căsătoriilor frumoasă, lucrează la Parcul Rozelor şi a avut şi alte realizări. De partea cealaltă, cred că se putea face mult mai mult la şosele şi la trotuare. Dacă mă gândesc bine, nici nu ştiu cine sunt candidaţii la Primăria Timişoarei. Nu ştiu în ce măsură candidaţii au urmat studii de management ca să poată conduce un oraş. Dar la nivel local contează mai mult latura umană a candidatului decât cea politică”, a declarat Maria Popescu, de 32 de ani.
Cătălin Sendresc, de 24 de ani, consideră că s-au făcut multe lucruri bune în Timişoara, mai ales la capitolul parcuri: “Mie îmi place câte s-au făcut în Timişoara în direcţia parcurilor. Sunt multe parcuri frumoase, modernizate, sunt piste pentru biciclete. Dar drumurile nu sunt deloc într-o stare bună. Când voi merge la vot mă voi axa foarte mult pe părerea rudelor. Pentru că ele sunt mereu la curent cu noutăţile, cu toate ştirile şi ştiu tot ce se întâmplă în oraş”.
Mihai Răducan, de 33 de ani, spune că mai are timp să îşi facă o părere despre candidaţii la Primăria Timişoara şi că actuala administraţie “şi-a făcut deja treaba”.
“Primele mandate ale actualului primar au fost în regulă, cred că şi-a făcut treaba. Dar acum s-a cam blazat şi actuala administraţie nu mai face nimic pentru oraş. Am călătorit în alte oraşe mari din ţară şi pot să vă spun că suntem fruncea numai cu vorba. Braşovul, Clujul, Iaşiul ne-au luat-o înainte. Când merg la vot îmi fac o părere despre cine este mai gospodar, mai potrivit pentru oraş. Am ajuns în situaţia să alegem dintre cei răi pe cel mai puţin rău. La alegerile locale, votez omul, nu partidul”, a declarat Mihai Răducan.
Klaus Iohannis candidează pentru al patrulea mandat de primar al Sibiului, ultimele două câştigându-le cu peste 80 la sută din voturi, în condiţiile în care doar 1,6% din populaţie e de etnie germană, însă sibienii, deşi îl susţin, reclamă că a fost acordată atenţie zonei centrale nu şi cartierelor.
Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), Klaus Iohannis, candidează la alegerile locale din 10 iunie pentru obţinerea celui de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, oraş care a deţinut, în 2007, titlul de Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg. Deşi obţinerea acestui titlu nu i se datorează, Klaus Iohannis a câştigat susţinerea sibienilor datorită reuşitei acestui program, dar şi investiţiilor realizate în oraş în ultimii ani, precum şi atragerii unor investitori străini, în cea mai mare parte germani şi austrieci.
Municipiul reşedinţă de judeţ este considerat unul din cele mai importante oraşe din Transilvania, poziţionat pe Coridorul IV Paneuropean şi având un aeroport internaţional modernizat, în ultimii ani, printr-un împrumut realizat de Primărie şi Consiliul Judeţean Sibiu.
Potrivit recensământului din 2002, Sibiul are aproximativ 155.000 de locuitori permanenţi şi 22.000 de locuitori temporari, în cea mai mare parte studenţi. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse: 95 la sută sunt români, doi la sută sunt maghiari, 1,6 la sută sunt germani, descendenţi ai coloniştilor saxoni din zona Luxemburg, Lorena şi Alsacia, iar 1,4 la sută reprezintă alte naţionalităţi, printre care romi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască. Majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă, protestanţii şi catolicii reprezentând patru procente din populaţie.
Din anul 2003, Sibiul a redevenit un important centru economic, prin crearea Zonei Industriale Vest, în prezent 28 de companii cu 32 de puncte de lucru derulând aici investiţii, cele mai importante activând în industria de componente auto. Totodată, sunt dezvoltate ramurile industriei de componente electrice şi electronice, IT, de confecţii sau a produselor alimentare. Astfel, şomajul în Sibiu se menţine, în ultimii ani, printre cele mai scăzute din România, sub media pe ţară.
În ultimii ani, turismul a devenit o componentă importantă a economiei locale, în condiţiile în care Sibiul a fost, în 2007, Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg, numărul unităţilor de cazare din oraş dublându-se în acea perioadă. Aproximativ un milion de turişti au asistat, în 2007, la peste 2.000 de evenimente culturale, programul fiind considerat de mulţi drept “prima campanie de imagine reală” a României. Investiţia pentru “Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007″ a fost de aproximativ 50 de milioane de euro, de la bugetul de stat şi cel local, bani care s-au dus în lucrări de reabilitare a clădirilor istorice din centrul oraşului, achiziţia de echipamente, organizarea de proiecte culturale, promovarea programului sau reabilitarea aeroportului din Sibiu.
De atunci, turismul, mai ales cel cultural, s-a menţinut constant. Astfel, potrivit unui raport elaborat de Asociaţia ATLAS (European Association for Leisure and Tourism Studies), în colaborare cu Primăria şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu şi făcut public anul trecut, turiştii care au vizitat oraşul în 2010 au cheltuit 47,6 milioane de euro. Comparativ, în 2007, cei care au vizitat Capitala Culturală Europeană au cheltuit, în total, aproximativ 34 de milioane de euro.
Sibiul şi-a depus dosarul, în 2005, pentru a intra pe lista patrimoniului mondial UNESCO, însă l-a retras la recomandarea Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor Istorice (ICOMOS), pentru a evita o posibilă respingere definitivă. Procedurile de înscriere au fost reluate din 2012, de data aceasta Sibiul candidând ca extindere de poziţie, alături de centrul istoric Sighişoara, aflat deja în lista UNESCO.
Anul trecut, Sibiul a fost singurul oraş din România care a primit, în “Ghidul verde Michelin”, o cotaţie de trei stele, care înseamnă că este “o locaţie care trebuie văzută neapărat”.
Oraşul găzduieşte câteva importante instituţii de cultură, printre care Muzeul Naţional Brukenthal, primul muzeu din România şi din Centrul Europei, deschis din anul 1817, Complexul Naţional Muzeal “Astra”, cu cea mai vastă structură etno-muzeală din România, Teatrul Naţional “Radu Stanca” şi Filamornica de Stat Sibiu.
Printre cele mai importante evenimente culturale anuale se numără Festivalul Internaţional de Teatru, cel mai important festival anual de artele spectacolului din România şi al treilea ca amploare şi importanţă din Europa, Festivalul Internaţional de Jazz, cel mai vechi din ţară, Astra Film Festival, cel mai important festival internaţional de film documentar din regiunea centrală şi est-europeană, Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane, ARTmania, Târgul Olarilor, care va ajunge anul acesta la a 46-a ediţie, Festivalul Internaţional al Artei Lirice, a 11-a ediţie, sau Festivalul Internaţional de Folclor “Cântecele Munţilor”, ediţia a 37-a.
Obiectivele turistice importante din împrejurimile Sibiului sunt staţiunea montană Bâlea-Lac, Păltiniş – cea mai veche din ţară şi, totodată, staţiunea situată la cea mai mare altitudine din România, zona etnografică Mărginimea Sibiu, Ocna Sibiului, denumită şi “litoralul Ardealului”, şi numeroase cetăţi fortificate, datând din secolele XII-XVI.
Klaus Iohannis, “locomotiva” FDGR
Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, cuplul neavând copii. A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu. Din 1989 până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional “Brukenthal” din Sibiu. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 inspector general.
Klaus Iohannis este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar din 2001 este preşedintele formaţiunii.
S-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. “Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului – n.r.), fiindcă am vrut să promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcţionat extrem de bine”, declara, în luna aprilie a acestui an, primarul Sibiului.
Klaus Iohannis a ajuns, atunci, în al doilea tur de scrutin, cu actualul deputat PSD Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18 la sută din voturile valabil exprimate, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. În primul mandat, a avut alături o echipă a PSD, cu care a administrat oraşul timp de patru ani.
La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 88,7 la sută din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean Sibiu, prin Martin Bottesch, membru FDGR.
La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi şi 14 fotolii de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.
Averea lui Iohannis – şase imobile şi venituri de 114.000 de lei din chirii, în 2011
În ceea ce priveşte averea personală, nu au fost mari schimbări în ultimii patru ani de mandat. Astfel, în declaraţia sa de avere postată pe site-ul Primăriei Sibiu, Klaus Iohannis a trecut aceleaşi şase imobile, trei apartamente şi trei case, din municipiul Sibiu, cumpărate împreună cu soţia, doar în conturi situaţia fiind puţin diferită. Astfel, dacă în 2008 avea un cont cu 4.062 de dolari, unul cu 50.000 de lei, iar în altul 19.060 de euro, acum situaţia financiară arată că în cele trei conturi sunt 9.000 de euro, 3.000 de dolari şi 11.000 de lei. Anul trecut, venitul din salarii al primarului a fost de peste 52.000 de lei, alţi aproximativ 114.000 de lei revenind din chirii.
Potrivit declaraţiei de avere, Iohannis nu deţine niciun automobil, însă din 2007, Automobile Bavaria Group, prin dealerul local, a oferit în folosinţă gratuită Primăriei Sibiu o limuzină din seria 7, pentru ca, în 2009, Klaus Iohannis să conducă tot un BMWseria 7, modelul 750i. În 2010, primarul a primit primul BMW M5 din ţară.
Investiţii preponderent infrastructura rutieră
Din 2000 până 2007, bugetul Sibiului a crescut de 14 ori. Astfel, dacă în 2000 bugetul oraşului era de aproape 22 de milioane de lei, în anul Capitalei Culturale a ajuns la peste 265 de milioane de lei, fără rectificările ulterioare. Cea mai mare creştere a fost însă în anul 2003 faţă de anul 2002, când s-a înregistrat o creştere de 61 la sută.
Bugetul pe 2008 al Primăriei Sibiu a fost de peste 374 de milioane de lei, în 2009 a depăşit 443 de milioane de lei, pentru ca în 2010 acesta să scadă la 287 de milioane de lei. Primarul declara, atunci, că motivul principal a fost criza, care a diminuat veniturile, dar şi faptul că transferurile de la bugetul de stat au fost cu mult mai mici. Cel de anul trecut a fost comparabil, de 284 de milioane de lei, proiectele de investiţii ale Primăriei fiind realizate, în cea mai mare parte, printr-un împrumut de la BERD. “Anul 2011 va fi un an care va aduce foarte multe îmbunătăţiri în infrastructura municipiului, fără să fi alocat foarte mulţi bani pentru aceste lucrări. Pare un paradox, dar nu este, pentru că vom folosi creditul BERD pentru a angaja lucrări de infrastructură în spaţiul public, de asemenea, vom folosi bani din proiecte europene, aprobate sau în curs de aprobare”, declara, la începutul anului trecut, primarul.
Împrumutul de la BERD, semnat în octombrie 2010, în valoare de 11,5 milioane de euro, a asigurat continuarea investiţiilor în infrastructura municipiului, banii fiind împărţiţi în trei tranşe egale, pentru trei ani. Astfel, în 2011 au început lucrări de modernizare pe 12 străzi şi construcţia unui pod peste Cibin, anul acesta fiind în plan modernizarea altor 13 străzi.
În plus, în 2011, s-a încheiat proiectul finanţat din fonduri europene pentru implementarea conceptului de Administraţie Electronică la nivelul municipiului Sibiu, valoarea totală a acestuia fiind de aproximativ două milioane de lei. Prin intermediul acestuia, cetăţenii au la dispoziţie pe site-ul instituţiei o platformă electronică unde pot depune cereri, pot solicita informaţii şi pot efectua plăţi, fără a se deplasa la sediul Primăriei.
Cel mai important proiect pentru care municipalitatea a solicitat finanţare este Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, alcătuit din opt proiecte care se referă la revigorarea Oraşului de Jos, ce cuprinde, printre altele, modernizarea mai multor străzi din acest areal. Patru dintre proiecte au fost deja aprobate spre finanţare, ultimul chiar la sfârşitul lunii martie a acestui an.
Un alt proiect aprobat spre finanţare în 2011 a fost Sibiu Baroc Update, de peste un milion de lei, care asigură finanţarea unei campanii de promovare a şapte trasee turistice şi a evenimentelor culturale ce au loc în 2012.
Împreună cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Apă şi SC Apă Canal, Primăria Sibiu a început, anul trecut, un proiect de reabilitare şi amenajare a reţelelor de apă şi canalizare din municipiu şi din o mare parte a localităţilor din judeţul Sibiu şi din oraşul Făgăraş din judeţul Braşov. Contractul de finanţare prin fonduri structurale a fost semnat în luna aprilie 2011, valoarea acestuia fiind de peste 123 de milioane de euro. În municipiul Sibiu, lucrările presupun extinderea reţelelor de apă şi canalizare în câteva cartiere mărginaşe şi reabilitarea celor existente, lucrările fiind evaluate la aproximativ 11,8 milioane de euro.
Bugetul pe 2012 al Sibiului este de 336 de milioane de lei. Pentru investiţii noi sau în continuare, mai ales în infrastructura rutieră a oraşului, au fost alocate peste 100 de milioane de lei, aproximativ jumătate venind de la bugetul local.
“Este un buget relativ precaut, dacă ne referim la veniturile pe care le estimăm. Pe de altă parte, este aşa cum sibienii s-au obişnuit în ultimii ani, un buget cu o puternică componentă de investiţii. Acest principiu l-am folosit în fiecare an şi rezultatul este cel care se vede afară. Am încercat să avem o parte cât se poate de mică din buget destinată cheltuielilor curente, cheltuielilor care nu adaugă nimic la infrastructura oraşului. Sunt foarte multe lucrări propuse şi sunt convins că vom realiza mare parte din ele. În ultimii ani, execuţia bugetară a fost foarte bună, ne-am apropiat de sută la sută, ceea ce arată că şi proiecţia a fost bună, dar şi în timpul anului s-a lucrat foarte serios la punerea în practică”, declara, la sfârşitul anului trecut, primarul Klaus Iohannis.
Gradul de îndatorare a municipiului este, în prezent, de 13,9 la sută, prin cele şase împrumuturi contractate. Primul este de 10 milioane de euro, pentru societatea de Apă-Canal, contractat în 2004, alte 10,5 milioane de lei au fost contractate în 2006, de la BRD, pentru construcţia de locuinţe sociale, două împrumuturi, de 70 de milioane de lei, respectiv 20 de milioane de lei, de la Dexia, în 2007, respectiv 2008, pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului Sibiu, alte 10 milioane de euro, în 2007, de la BERD, pentru modernizarea de străzi, ultimul fiind cel de 11,5 milioane de euro, tot de la BERD.
“Deja în acest contract (ultimul – n.r.) este prevăzut un al doilea împrumut care va fi negociat în 2013 şi începe în 2014-2015-2016, probabil tot în valoare de aproximativ 10-11 milioane de euro. Creditul este gândit de la început pentru infrastructură rutieră”, declara, la sfârşitul anului trecut, Klaus Iohanis.
Iohannis şi scandalurile
Iohannis a fost în relaţii bune cu preşedintele Traian Băsescu şi cu PDL din 2004, iar în 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, acestea au devenit şi mai strânse, în urma vizitelor repetate pe care şeful statului le-a făcut la Sibiu.
Înaintea alegerilor locale din 2008, însă, relaţia s-a rupt, după ce Daniel Thelmann, primarul Mediaşului, a plecat din FDGR pentru a candida pe listele PDL, câştigând, de altfel, un nou mandat.
În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus de PSD, PC, UDMR, PNL şi minorităţi pentru postul de premier, mandatul său urmând să fie formarea un guvern care să gestioneze problemele economice urgente şi să asigure organizarea de alegeri prezidenţiale. În schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.
După anunţarea rezultatelor alegerilor, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, Klaus Iohannis a declarat că, pentru el, “acest parcurs de posibil premier” s-a terminat.
Însă, odată cu această propunere ca prim-ministru, presa a readus în atenţie câteva scandaluri în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis. Potrivit presei, cea mai veche acuzaţie datează de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, nefiind concretizată în niciun fel, anume că actualul primar ar fi fost implicat în trafic de copii. Iohannis ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic.
Un alt scandal în care a apărut numele lui Iohannis este legat de faptul că acesta ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.
În plus, primarul a fost anchetat, în 2009, pentru abuz în serviciu, de către DNA, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005.
În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.
În timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNŢCD, Albin Marinescu, a cerut ca FDGR să îşi retragă toate materialele electorale pentru că numele primarului Klaus Iohannis apărea scris cu litera “J”, în loc de “I”, aşa cum era trecut în cartea de identitate. După acest incident, primarul a început să folosească numele de “Iohannis”, deşi susţine că numele său se scrie cu “J”, însă a fost înregistrat greşit în actele de stare civilă din perioada comunistă.
Presa a mai relatat, legat de Iohannis, că ascensiunea sa politică s-ar datora faptului că este membru al masoneriei.
Contracandidaţii la Primăria Sibiu
La Primăria Sibiu au fost depuse zece candidaturi.
Astfel, actualul primar Klaus Iohannis candidează pentru al patrulea mandat din partea FDGR, el câştigând ultimele două scrutine cu peste 80 la sută din voturi.
Locotenentul în rezervă Alexandru Gheorghe, care a protestat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, candidează şi el la Primăria Sibiu din partea Partidului Naţional Democrat-Creştin.
Alexandru Gheorghe a apărut, în ianuarie, îmbrăcat în uniformă militară, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, cu declaraţii de susţinere la adresa protestatarilor, afirmând că “s-a săturat de batjocura din această ţară”. El spunea că avea voie de la superiori să meargă doar până la Sibiu, însă a decis să ia trenul până la Bucureşti, asumându-şi toate consecinţele. În urma gestului său, Gheorghe Alexandru a fost găsit vinovat de către Consiliul de judecată al ofiţerilor din Flotila 71 Aeriană. Astfel, s-a stabilit că participarea sa, în 23 ianuarie, la mitingul din Piaţa Universităţii, este faptă interzisă de regulile militare. De asemenea, el a fost găsit vinovat de purtarea uniformei militare pe timpul participării la mitingul din Piaţa Universităţii din Bucureşti, cu nerespectarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară în unitate şi Dispoziţia şefului Statului Major General privind unele reguli pentru portul uniformelor militare. Totodată, el a fost găsit vinovat pentru neînştiinţarea comandantului despre deplasarea şi în alte localităţi pe timpul părăsirii garnizoanei în 23 ianuarie, respectiv în Bucureşti. La sfârşitul lunii februarie, Gheorghe Alexandru a fost trecut în rezervă printr-un ordin semnat de ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea.
Un alt candidat la primărie este Dragoş Floarea din partea USL. El conduce un club de baschet pentru copii.
În cursa electorală pentru Primăria Sibiu s-a înscris şi Mariana Brunchea (PDL), de profesie economist, care este consilier local.
Ilie Creţu este candidatul PNŢCD pentru funcţia de primar. El a fost, până în 2008, şeful Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Sibiu.
Ceilalţi candidaţi sunt profesorul Liviu-Nicolae Modran – Partidul Poporului, avocatul Dorin Flucuş – PRM, inginerul Ilie Sebastian Cotoară – Partidul Verde, avocatul Florin Ştefan Nartea – Partidul Ecologist Român şi medicul Luminiţa Beldean – PPDD.
Ce spun unii dintre sibieni despre actuala administraţie locală şi ce îşi doresc de la următoarea
Unii sibieni se declară mulţumiţi de actuala administraţie şi de modul în care s-a dezvoltat oraşul în ultimii ani, infrastructura stradală fiind însă problema cea mai des invocată de aceştia.
“Eu sunt mulţumită de primarul Iohannis şi sper să iasă tot el. La personalul de la Primărie ar trebui să mai lucreze. Şi mai sunt nemulţumită de faptul că nu există comunicare între Primărie şi societăţile de utilităţi, cum se face o stradă, cum vin alţii şi o sparg”, spune Claudia N., de 39 de ani, asistent manager.
O altă sibiancă, Eugenia L., de 26 de ani, spune că şi-ar dori ca diferenţele dintre modul în care arată centrul oraşului şi cartiere să devină din ce în ce mai mici, acest lucru afectând imaginea pe care turiştii şi-o fac despre Sibiu: “Pot să zic că e ok (administraţia locală – n.r.), nu am nicio părere, nu prea am contact cu nimic, plec la serviciu dimineaţa şi mă întorc seara, dar ar putea să ne asfalteze strada în faţa blocului şi să nu mai frezeze străzile decât acolo unde chiar este necesar. Viitorii aleşi locali sper să se ocupe mai mult şi de periferie. Chiar dacă avem turişti, după jumătate de oră de vizitat centrul, încep să exploreze prin cartiere, unde se văd discrepanţe destul de mari şi nu cred că rămân cu o foarte bună impresie. De exemplu, cartierul Terezian este la câteva minute de mers pe jos din centru şi m-am întâlnit cu grupuri de turişti, de multe ori. La alegeri voi ţine cont de seriozitate şi de proiectele concrete ale candidaţilor, să fie ceva ancorat în realitate, cu termeni exacţi: ce anume şi până când”.
Alte nemulţumiri ale sibienilor sunt legate de câinii comunitari, fiind o problemă nerezolvată deşi Primăria a început din 2009 un program de sterilizare a câinilor, în acelaşi an fiind inaugurat şi un adăpost.
“Eu sunt mulţumită de Primărie pentru că s-a văzut o schimbare în ultimii ani, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura şi înseamnă că e vizibil şi pentru turişti. Şi oraşul arată într-un fel, mai ales centrul. Sper să fie aleasă aceeaşi administraţie şi în viitor. Din punctul meu de vedere, modul în care funcţionează lucrurile în Sibiu, mă refer la ceea ce ţine de administraţie, că sunt altele independente de ea, este ok. Aş vrea ca pe viitor să se ocupe mai mult de câinii comunitari, mai ales în cartiere unde sunt mulţi şi destul de periculoşi”, a spus Alina Stan, de 25 de ani, traducător.
O altă femeie, Gabi Smaranda, de 51 de ani, spune că îl va vota tot pe Klaus Iohannis la locale, pentru că “pare mai gospodar şi mai sobru” decât ceilalţi candidaţi: “Sunt mulţumită de administraţia sibiană şi sper să rămână în continuare domnul Iohannis. Este un foarte bun organizator şi sper să nu plece prim-ministru când o să iasă USL”.
Municipiul Suceava este condus, de opt ani, de primarul Ion Lungu, care şi-a câştigat primul mandat candidând pentru PNL, iar cel de-al doilea din postura de candidat PDL. El promite că dacă va fi reales va crea 5.000 de locuri de muncă, dar opoziţia îl acuză că a sifonat bani publici.
unicipiul Suceava se întinde pe 5.210 hectare şi, conform datelor Serviciului de evidenţă a persoanei, are 105.000 de locuitori.
- Ion Lungu, primar de două mandate, trecut de la PNL la PDL
Primarul Sucevei, Ion Lungu, are 51 de ani şi este economist specializat în management, marketing si administrarea afacerilor şi a absolvit şi un masterat în administraţia publică din ţările UE. El a fost director al combinatului de celuloză şi hârtie Ambro SA Suceava din 1995 până în 2001 şi consilier local PNL în mandatul 2000-2004.
În 2004, Ion Lungu, atunci membru PNL, a câştigat alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Suceava, învingându-l în al doilea tur de scrutin pe fostul primar PSD Marian Ionescu. De altfel, Lungu a fost preşedinte al organizaţiei judeţene PNL Suceava după ce liderul liberal sucevean Gheorghe Flutur a părăsit PNL pentru a înfiinţa PLD şi apoi PDL.
Ion Lungu provine dintr-o familie cu tradiţii liberale, având un unchi, Dumitru Lungu, care a fost primar liberal în Salcea, limitrofă Sucevei, între 1920 şi 1939, acum primar al acestui oraş fiind fratele primarului Sucevei, Ilie Lungu, ales în 2004, când a candidat din partea PNL.
Deşi la sfârşitul anului 2007, tatăl lui Ion Lungu, Ştefan Lungu, declara că nu va permite fiilor lui să părăsească PNL pentru că familia a suferit mult pentru idealurile liberale, Ion Lungu a făcut în martie 2008 o mişcare surpriză şi şi-a anunţat candidatura pentru un nou mandat de primar din partea PDL. La fel a făcut şi fratele său, primarul din Salcea, Ilie Lungu, care a candidat şi a câştigat un nou mandat din partea PDL.
Lungu a explicat la acea vreme că se alătură echipei lui Gheorghe Flutur, care a candidat şi a câştigat alegerile pentru funcţia de preşedinte al CJ Suceava. Ion Lungu este acum preşedinte al organizaţiei municipale Suceava a PDL.
- Averea primarului Lungu – un apartament şi aproape 30.000 de metri pătraţi de teren
Când a fost ales primar în 2004, Ion Lungu deţinea, împreună cu soţia sa, un apartament în oraşul Suceava, o casă în oraşul Salcea şi trei parcele de teren, tot în Salcea, totalizând 17.640 de metri pătraţi de teren. În 2007, familia Lungu primeşte ca moştenire încă un teren, cu o suprafaţă de 4.353 de metri pătraţi, în Salcea.
În 2009, familia Lungu a mai achiziţionat în Salcea o parcelă de 7.200 de metri pătraţi de teren. Potrivit declaraţiilor de avere, din vânzarea de produse agricole familia Lungu a câştigat 2.000 de lei în 2008, 3.000 de lei în 2009 şi 5.000 de lei în 2010. În 2010, familia Lungu a donat celor doi copii, în părţi egale, casa şi terenurile deţinute în oraşul Salcea. Totodată, Ion Lungu avea un credit angajat în 2006 de 31.900 de lei, cu scadenţă în 2011, pe care în 2010 l-a majorat la 95.000 de lei, cu scadenţă în noiembrie 2012. El deţine un autoturism Skoda Octavia cumpărat în anul 2000 şi un autoturism Citroen achiziţionat în 2009.
- Veniturile totale ale municipiului Suceava au crescut constant în ultimii patru ani deşi încasările din cotele din impozitul pe venit şi din sumele defalcate din TVA au scăzut
În ultimii patru ani, veniturile totale ale municipiului au crescut de la aproape 200 de milioane de lei în 2008 la 230 de milioane de lei în 2011, iar încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 50 la sută în ultimii patru ani, deşi nivelul impozitării nu a fost modificat. În anii 2010 şi 2011, încasările din cotele pe impozitul pe venit şi cele din sume defalcate de TVA au fost mai mici faţă de anii anteriori.
Din bugetul local, în fiecare an, aproximativ o treime din fonduri au fost direcţionate spre unităţile de învăţământ pentru cheltuieli curente, reabilitare şi dotare, o treime au fost fonduri pentru cofinanţarea de proiecte cu finanţare europeană, investiţii în refacerea infrastructurii de utilităţi şi stradale, iar o treime pentru funcţionarea aparatului propriu şi a unităţilor din subordine.
- Primarul Sucevei se mândreşte cu proiectele de dezvoltare urbană finanţate din fonduri ale Uniunii Europene
Primarul Ion Lungu şi-a lansat candidatura pentru un nou mandat la sfârşitul lunii martie şi a arătat că în ultimii ani a iniţiat şi a derulat multe proiecte, în special cu finanţare europeană, iar oraşul se afla în plină dezvoltare.
Astfel, el a arătat că a fost finalizat proiectul ISPA în valoare de 50 de milioane de euro, pentru reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare, precum şi staţia de epurare a apei şi se lucrează la extinderea reţelelor printr-un proiect prin POS Mediu, cu finanţare de 35 milioane de euro. Totodată, a fost consolidat podul rutier şi cel tehnologic de peste râul Suceava şi au continuat lucrările de modernizare a reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice, dar a fost modernizat şi iluminatul public printr-un proiect european.
În prezent se află în stadiul de finalizare lucrările la cele două parcaje subterane din centrul Sucevei, dar în acelaşi timp se reabilitează şi zeci de străzi, 14 dintre ele cu fonduri europene, iar în curând va fi inaugurat Centrul Tradiţiilor Populare, dar şi Centrul Cultural Bucovina.
Lungu susţine că Suceava este singurul oraş din ţară unde a fost înfiinţat un cartier nou destinat familiilor de tineri, unde municipalitatea a realizat lucrările de infrastructură şi de utilităţi.
Primarul Ion Lungu susţine că a reuşit să constituie zona metropolitană, care cuprinde municipiul Suceava, oraşul Salcea şi mai multe comune din vecinătate, aceasta fiind premisa pentru dezvoltarea viitoare, consolidată, a întregii zone.
Un alt proiect iniţiat de Lungu vizează introducerea transportului public electric, municipiul fiind singurul din România, partener cu oraşe din Europa într-un proiect pilot care va fi finanţat de Comisia Europeană. Proiectul a fost depus de cele zece oraşe partenere la Comisia Europeană şi urmează să fie finanţat începând cu exerciţiul bugetar viitor în baza Strategiei 2020 a Uniunii Europene privind schimbările climatice şi energia. În paralel, municipalitatea suceveană se află în procedura de achiziţie a două autoturisme electrice care să fie folosite de angajaţii Primăriei, iar în parcajele publice subterane din oraş vor fi instalate echipamente de încărcare a acumulatoarelor unor astfel de autoturisme.
Ion Lungu a anunţat că principalul lui proiect în viitorul mandat vizează crearea a cel puţin cinci mii de noi locuri de muncă în municipiu, în principal prin promovarea de parteneriate public-privat.
Întrebat câte locuri de muncă a înfiinţat în actualul mandat, Lungu a spus că a creat aproximativ 4.000 de locuri de muncă, în cele patru mall-uri construite în municipiu în ultimii ani. El susţine că situaţia i se datorează în condiţiile în care “administraţia a fost prietenoasă cu investitorii”. Ion Lungu mai afirmă şi că prin investiţiile făcute de municipalitate în modernizarea bazarului, care cuprinde 1.200 de standuri cu diverse produse, au fost menţinute câteva mii de locuri de muncă, fiind vorba despre foşti angajaţi ai unor fabrici închise.
- Primarul Sucevei – contestat de opoziţie în special pentru risipa banului public prin lucrări supraevaluate
Actualul primar a fost acuzat de opoziţie că nu este un bun gospodar şi că a risipit banul public prin lucrările de refacere a trotuarelor cu pavele la preţuri mari, prin modul în care se asfaltează drumurile şi prin încheierea unui contract “păgubos” cu firma Rosal, pentru salubrizarea oraşului. El a fost acuzat şi că a preferat un investitor privat care să construiască o nouă centrală termică, în timp ce actuala societate de termoficare a fost falimentată.
Astfel, PSD Suceava îl acuză pe actualul primar PDL Ion Lungu că a îndatorat municipiul Suceava pentru următorii 37 de ani şi că acesta a eşuat în acţiunea de emitere de obligaţiuni de 50 de milioane de lei, din care urmau să fie achitate lucrări publice şi că acţiunea s-a transformat în angajarea unui credit.
Totodată, primarul este acuzat că preţul salubrităţii în municipiul Suceava s-a triplat în ultimii ani, iar firma Rosal, care are contract de salubrizare a municipiului, este plătită cu 74,5 % din valoarea taxei de salubrizare indiferent de lucrările pe care le prestează.
Totodată, social-democraţii susţin că în mandatul lui Ion Lungu la Suceava a fost înfiinţată subantrepriza ca formă de “sifonare” a banului public, exemplificând cu un proiect cu fonduri europene de reabilitare a infrastructurii rutiere din municipiu, unde lucrările sunt executate de o firmă care nu a participat la licitaţie şi nici nu a mai turnat un metru de asfalt până la această lucrare.
Consilierii locali USL suceveni au cerut comisie de anchetă care să stabilească motivele pentru care societatea de termoficare a municipalităţii, Termica SA, a fost adusă în pragul falimentului, în condiţiile în care s-a luat decizia de a se construi o nouă centrală termică a oraşului, iar o firmă privată devine producătorul de agent termic al municipiului.
Opoziţia consideră că scopul falimentării Termica este transferul unei afaceri din sistemul public în mâini private şi că s-au făcut artificii “gen FNI” între Primărie şi Termica prin compensări cu terenuri sau reducerea capitalului social al societăţii de termoficare.
În campania electorală din 2008, PSD a acuzat că firma fratelui geamăn al primarului Sucevei, Ion Lungu, a făcut lucrări la şcolile din municipiu şi că s-a ajuns ca primarul să controleze calitatea lucrărilor firmei fratelui său şi a acuzat existenţa unui “patrulater portocaliu” format din primarul Ion Lungu, directorul economic al Primăriei, soţul acesteia, care este şeful investiţiilor în ISJ Suceava, şi fratele geamăn al primarului, Constantin Lungu. Totodată, Lungu a fost criticat pentru risipa de bani odată cu achiziţionarea a 30 de autobuze Iveco, care costă cu o sută de mii de euro mai mult decât în oferta prezentată consilierilor chiar de către primar. Ion Lungu a mai fost acuzat că a risipit banii municipalităţii prin mai multe investiţii supraevaluate.
În urma acuzaţiilor lansate atunci de consilierul local PSD Ovidiu Donţu, primarul Ion Lungu a depus plângere penală pentru calomnie, dar Parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale în acest caz.
-Contracandidaţii
Principalul contracandidat al lui Ion Lungu la alegerile din 10 iunie 2012 este preşedintele organizaţiei judeţene PNL Suceava, Ştefan Alexandru Băişanu, care este susţinut de USL pentru funcţia de primari al Sucevei.
Liderul PNL Suceava, care are 44 de ani, a mai candidat la funcţia de primar al Sucevei în anul 2004, din partea PUR, obţinând atunci aproape 12 la sută din voturi. Băişanu a fost, în perioada 2005-2008, subprefect al judeţului Suceava şi apoi prefect al judeţului, funcţie la care a renunţat şi a candidat, fără succes, la alegerile parlamentare din 2008, din partea PNL, într-un colegiu electoral din municipiul Suceava. El este conferenţiar universitar la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, fiind doctor în epistemologie. Băişanu este în acelaşi timp student al Facultăţii de Teologie din Constanţa.
Un alt candidat la funcţia de primar al municipiului Suceava este Adrian Macovei, membru UNPR. El are 37 de ani şi este directorul unei firme private.
Totodată, din partea PRM candidează la funcţia de primar fostul senator PNŢCD de Suceava în perioada 1996-2000 Petru Juravlea.
- Sucevenii au aşteptări diferite de la noua administraţie care va fi aleasă în 10 iunie
Mihai P., în vârstă de 37 de ani, întreprinzător, susţine că de la noua administraţie locală îşi doreşte un dialog autentic şi un răspuns al autorităţilor la solicitările pe care locuitorii le fac: “Acum administraţia ne minte şi ne manipulează. De la noua administraţie vreau dialog autentic, vreau răspuns la solicitările făcute, vreau linişte pe stradă pe timpul nopţii şi curăţenie în oraş”.
Adina C., în vârstă 43 ani, angajat la o firmă privată, spune că nu înţelege de ce în municipiul Suceava nu se fac investiţii în societăţi de producţie.
“Sunt doar magazine noi, dar nu văd niciun viitor într-un oraş în care nu se construiesc fabrici care să producă ceva”, a spus femeia, care speră că noua conducere a Primăriei Suceava va încuraja crearea de locuri de muncă şi că va amenaja şi locuri de agrement, considerând că sucevenii pot să se bucure de natură doar dacă merg în zona de munte.
Un alt sucevean, Cristian T., în vârstă de 52 de ani, inginer, se declară nemulţumit de traficul din oraş şi de haosul făcut cu lucrările de înlocuire a reţelelor de apă şi canalizare. El nu crede că se va schimba ceva în bine: “Nu văd să se schimbe ceva în bine. Lucrările sunt de proastă calitate, sunt făcute de neprofesionişti, de muncitori necalificaţi care au experienţa săpatului doar la câmp. Nu cred că merg la vot pentru că nu văd un candidat care să mă convingă”.
Marcel M., de 46 de ani, maistru, spune că “s-a mai mişcat ceva în oraş” şi că rezultatele se vor vedea peste doi sau trei ani, când se vor încheia şi lucrările de modernizare în oraş.
Constanţa, municipiul care se “laudă” cu cel mai pitoresc primar, Radu Mazăre, devenit personaj monden datorită unor pictoriale sau prezentări de modă, dar şi a excursiilor exotice, are în continuare probleme, localnicii dorindu-şi refacerea zonei istorice, mai multe investiţii, nu pomeni sociale.
Municipiul Constanta are, conform datelor parţiale de la recensământul din 2011, un număr de 254.693 de locuitori, cu 50.000 mai puţin decât în urmă cu zece ani, când în oraş locuiau peste 300.000 de cetăţeni, suprafaţa teritoriului administrativ fiind de 1121,66 kilometri pătraţi. Majoritari sunt cetăţenii de naţionalitate română, alături de care întâlnim minorităţile turcă, tătară, rromă, rusă, maghiară, armeană, greacă, germană, bulgară, ucraineană, adepţi ai religiilor ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, reformată, unitariană, musulmană etc.
Bugetul municipiului Constanţa a înregistrat scăderi în aceşti ultimi patru ani din cauza crizei economice mondiale. Dacă bugetul din anul 2009 a fost unul în valoare de 535.500.000 de lei, cam la acelaşi nivel cu bugetul din 2008, în anii următori s-au înregistrat scăderi semnificative. Radu Mazăre anunţase, în anul 2009, după votarea bugetului pentru acel an, că acesta nu fusese afectat de criza mondială, dar că trebuie gestionat cu mare atenţie.
“Este o situaţie a bugetului care necesită foarte mare atenţie ca să nu fie scăpată din mână. Avem nişte programe şi trebuie să fim atenţi să le ducem la capăt. Mă refer în primul rând la locuinţele ieftine pentru tineri şi la partea socială şi la asfaltat, aici avem cheltuielile majore”, afirma Radu Mazăre cu acel prilej.
În 2009, au fost operate reduceri de 20 la sută la programele estivale, printre care cursa de bărci şi cea de avioane, ambele organizate în Mamaia pentru atragerea cât mai multor turişti.
În anul 2010, Primăria Constanţa a avut un buget mai mic decât în anii precedenţi, valoarea acestuia fiind de 515.250.000 de lei. Astfel, din cauza crizei economice, începând din acel an nu au mai fost acordate bunuri de uz casnic persoanelor aflate la prima căsătorie, suma acordată persoanelor care împlinesc 80 de ani a scăzut de la 500 de lei la 300 de lei, pachetele cu alimente pentru pensionari sunt date doar de opt ori pe an, nu de 12 ori pe an, cum era până atunci, şi nu au mai fost subvenţionate cu 50% abonamentele pe mijloacele de transport în comun pentru studenţi. De asemenea, Radu Mazăre anunţase atunci că au fost tăiate fondurile pentru spectacolele estivale din staţiunea Mamaia şi că în 2010 nu vor fi realizate investiţii noi în oraş din cauza lipsei banilor.
Pentru anul 2011, bugetul municipalităţii a fost tot unul de criză, în valoare de 483.000.000 de lei. Bugetul a fost structurat pe câteva priorităţi, aşa cum a rezultat în urma unui sondaj de opinie realizat de Primăria Constanţa, printre acestea fiind înfiinţarea Poliţiei Locale, continuarea programului de asfaltare, finalizarea cartierului de locuinţe ieftine pentru tineri şi acordarea de pachete cu ajutoare pentru persoane în vârstă şi nevoiaşe de opt ori pe an.
Bugetul aprobat pentru anul 2012 a fost de 504.781.000 de lei. Şi în acest an continuă programele multianuale ale Primăriei, printre care reabilitarea tramei stradale, modernizarea infrastructurii, a iluminatului public, dar şi programele cu caracter social: acordarea de pachete pensionarilor şi celor nevoiaşi, premiile în bani oferite persoanelor care au împlinit 80 de ani şi familiilor care aniversează 50 de ani de căsătorie. De asemenea, în perioada sezonului rece, adică noiembrie 2011 – aprilie 2012, Primăria a acordat ajutoare pentru încălzire pentru familii sau persoane singure care se încălzesc în sistem centralizat prin RADET sau cu lemne, butelii GPL sau energie electrică, valoarea totală a acestor ajutoare fiind de aproximativ 11 milioane de euro.
Guvernul a decis în şedinţa de marţi schimbarea prefecţilor şi subprefecţilor PDL şi UDMR, după ce proiectele de hotărâri care operează aceste modificări au fost incluse pe agenda primei reuniuni a noului Cabinet, au declarat surse oficiale.
Pe ordinea de zi au mai fost incluse proiecte de ordonanţă de urgenţă privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, precum şi pentru aplicarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale.
Tot pe agendă a fost inclusă şi o notă privind hotărârea de guvern a fost Cabinet de înfiinţare a Facultăţii de Medicină şi Farmacie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş.
Premierul Victor Ponta a declarat, săptămâna trecută, că secretarii de stat şi prefecţii vor fi schimbaţi, pentru că lucrează cu Guvernul şi îl reprezintă, el precizând că schimbările politice se vor opri la acest nivel.
De asemenea, el a precizat că şefii de instituţii deconcentrate vor rămâne în funcţii, cu cerinţa de a nu se mai implica, aşa cum ar fi făcut până în prezent, în campanii electorale.
Anterior, surse din partid declaraseră că premierul desemnat Victor Ponta a anunţat, în CExN al PSD, că a luat decizia ca toţi secretarii de stat şi toţi prefecţii să fie înlocuiţi.
CME a surclasat la distanţă uriaşă trustul Intact, pe toate categoriile de public şi pe toate segmentele orare, în primul trimestru al anului 2012.
Aşa se face că CME înregistrează pe publicul său comercial din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, un leadership de 91%, comparativ cu trustul Intact, la nivelul întregii zile. Asta înseamnă că, dintr-un total de 91 de zile, CME a fost lider absolut de audienţă în 83 de zile.
În prime time, intervalul de maximă audienţă al unei zile, diferenţa dintre cele două trusturi este şi mai mare, televiziunile CME au înregistrat un leadership de 97%, CME fiind lider la nivelul întregii zile în 88 de zile, în timp ce grupul Intact, doar în 3 zile. La nivel naţional, în prime time, CME deţine 95% din leadership.
La nivelul televiziunilor, Pro TV a înregistrat în primul trimestru al anului 2012 un leadership de 100% pe durata unei zile pe publicul comercial din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 – 49 de ani, Antena 1 nereuşind să se impună în niciuna dintre zile. Diferenţa este uluitoare şi la nivelul prime time-ului, unde Pro TV deţine 98 de procente. Aceeaşi diferenţă se păstrează şi la nivel naţional, unde, pe parcursul întregii zile, Pro TV surclasează staţiile concurente într-un procent de 98%. Situaţia este asemănătoare şi în prime time, când, din 91 de zile, 88 au fost adjudecate de Pro TV, iar Antenele doar 3, dintre ele, astfel că leadership-ul înclină spre Pro TV în proporţie de 97%.
În primul trimestru al anului 2012, divertismentul a fost rege la Pro TV, emisiuni ca “Românii au talent” şi “MasterChef” reformulând definiţia succesului. “Românii au talent” a doborât record după record şi a stabilit noi repere de audienţă. Media înregistrată de programul “Românii au talent” a fost pe publicul din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, de 24,5 puncte, cu o cotă de piaţă de 51,8 procente. “MasterChef” vine puternic din urmă şi înregistrează creşteri de audienţă de la o ediţie la alta. Audienţa medie înregistrată de show-ul care a redefinit cooking-ul de televiziune a fost în perioada menţionată de 12 puncte de rating şi o cotă de piaţă de 26%. În top 5 programe de divertisment care au cel puţin două difuzări se regăseşte şi “Serviciul Român de Comedie” situate pe poziţia a patra cu o audienţă medie de 7,5 procente şi o cota de piaţă de 16,4%.
Pro TV domină şi topul serialelor româneşti de televiziune, serialele “Las Fierbinţi” şi “Pariu cu viaţa” impunându-se pe piaţa din România încă de la lansare. Aşa se face că serialul “Las Fierbinţi”, aflat pe primul loc în topul audienţelor, a avut la debut cele mai bune cifre din ultimii 10 ani înregistrate de vreun serial românesc la nivelul publicului comercial din mediul urban cu vârste cuprinse între 18-49 de ani. Cu o medie de 10,7 puncte de rating şi o cotă de piaţă de 23,7%, “Las Fierbinţi” s-a instalat confortabil pe primul loc în topul serialelor româneşti, urmat de fenomenul “Pariu cu viaţa”, care a obţinut o audienţă medie de 7,9 puncte de rating şi 17,5% cota de piaţă.
În topul celor mai vizionate 7 programe de ştiri, 6 poziţii sunt ocupate de Pro TV. În topul clasamentului stau confortabil Ştirile Pro TV de la ora 19.00, prezentate în timpul săptămânii de Andreea Esca şi în weekend de Oana Andoni, urmate de rubricile din cadrul ştirilor Vremea şi Ştiri din sport. Încă de la lansare, Ştirile Pro TV s-au plasat în topul preferinţelor telespectatorilor şi de atunci s-a menţinut pe acestă poziţie, fiind de 16 ani de zile lider incontestabil de audienţă. Performanţă fac şi Ştirile nopţii prezentate de Amalia Enache şi Cristian Leonte (cu o audienţă medie de 5 puncte de rating şi 13,5% cotă de piaţă), urmate de Ştirile de la ora 17.00 (cu o medie de 4,4 puncte de rating şi 17,6% cotă de piaţă) şi Ştirile Pro TV de dimineaţă, cu 4,1 puncte de rating – audienţa medie şi 27,3% cotă de piaţă.
Emisiunea de reportaje şi anchete jurnalistice de prima mână a echipei de la “România, te iubesc!” este una extrem de apreciată de telespectatorii Pro TV din mediul urban cu vârste cuprinse între 18-49 de ani, care o urmăresc cu interes ediţie de ediţie. Aşa se face că “România, te iubesc” se află în topul celor mai vizionate emisiuni jurnalistice, cu o audienţă medie de 5,3 puncte de rating şi 15,3% cota de piaţă. În topul celor mai urmărite 5 emisiuni, pe locul 2 se află “Lecţia de Prim Ajutor”, realizată de Dana Rogoz şi Dragoş Bucurenci, urmată de “Ce se întâmplă, doctore?” (Oana Cuzino) şi “Apropo TV” (Andi Moisescu).
La capitolul filme, Pro TV nu are rival, astfel că topul celor mai bune 30 de filme este tot ocupat de filmele difuzate de Pro TV. În topul celor mai bune 50 de filme, Pro TV deţine 47 de poziţii, iar Antena 1 doar 3. Cele mai vizionate 3 filme ale primului trimestru al anului 2012 au fost: “Shooter” (13,9 puncte de rating audienţă medie şi 28% cotă de piaţă), “The Mechanic” (12,4 puncte de rating audienţă medie şi 23,6% cota de piaţă), iar pe locul al treilea, la distanţă foarte mică, “The Godmother” (12,3 puncte de rating – audienţă medie şi 23,7 cota de piaţă).
Astfel, cu o grilă de invidiat, în care lunea difuzează serialul-fenomen “Pariu cu viaţa”, marţea – super-show-ul “MasterChef”, miercurea – “Serviciul Român de Comedie”, joia – serialul lider al momentului “Las Fierbinţi”, vinerea – culmea divertismentului “Românii au talent”, iar sâmbătă şi duminică – numai filme de top, Pro TV nu are rival în rândul televiziunilor concurente, situându-se la distanţă considerabilă de următoarele clasate.
CME este o companie media de top care operează în domeniul broadcasting, conţinut TV şi new media în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, ţări ce însumează o populaţie de aproximativ 50 de milioane de oameni. Staţiile de televiziune din cadrul CME sunt localizate în Bulgaria (bTV, bTV Cinema, bTV Comedy, bTV Action, bTV Lady şi Ring.bg), Croaţia (Nova TV, Doma şi Nova World), Cehia (TV Nova, Nova Cinema, Nova Sport şi MTV Czech), România (PRO TV, PRO TV International, Acasă, PRO Cinema, Sport.ro, MTV România şi PRO TV Chişinău Moldova, radio: ProFM şi MusicFM), Slovacia (TV Markíza şi Doma), Slovenia (POP TV, Kanal A şi the POP NON STOP subscription package). Staţiile din cadrul CME sunt susţinute de divizia sa de conţinut şi distribuţie, Media Pro Entertainment, precum şi de New Media Division, care operează platforma Voyo. CME este o companie listată la bursa NASDAQ din New York şi la Bursa de valori din Praga cu simbolul “CETV”.